Reclasificarea diabetului in cinci tipuri
Studiul, efectuat pe un grup de circa 9000 de persoane din Suedia și Finlanda, a luat în considerare anumite caracteristici, precum: vârsta la care persoana a fost diagnosticată cu diabet, greutatea și indicele de masă corporală, controlul glucozei (hemoglobina glicată, indice de control al glucozei), funcția celulelor producătoare de insulină, prezența anticorpilor anti-glutamat decarboxilază (sau GADA, au legătură cu diabetul autoimun latent, care, deși dă aceleași simptome ca diabetul zaharat, trebuie tratat ca diabetul de tip 1). Aceste caracteristici au fost relaționate cu probabilitatea apariției complicațiilor și necesității injectării de insulină la persoanele incluse în studiu.
Cercetătorii au stabilit astfel cinci noi categorii: prima corespunde diabetului de tip 1, categoriile 4 și 5 corespund diabetului de tip 2, iar categoriile 2 și 3 se regăsesc între cele două extreme:
Categoria 1 – diabet sever autoimun: are tendința de a se manifesta la vîrste tinere, la persoane cu indice de masă corporală relativ scăzut, cu nivel scăzut de control al glucozei, deficiență de insulină și cu prezența GADA.
Categoria 2– diabet sever cu deficiență de insulină: prezintă aceleași caracteristici ca și categoria 1, dar lipsește GADA.
Categoria 3 – diabet sever rezistent la insulină: caracterizat de rezistență la insulină și indice crescut de masă corporală.
Categoria 4 – diabet legat de obezitate medie: caracterizat de obezitate, dar fără rezistență la insulină.
Categoria 5 – diabet legat de vîrstă: persoanele încadrate la această categorie sunt, în general, mai în vîrstă ca celelalte și prezintă doar probleme medii ale controlului glucozei.
The researchers observed that people in cluster 3 had a higher risk of kidney disease, while those in cluster 2 had higher risk of diabetic eye disease than people in other clusters
Această cercetare contribuie la o mai bună înțelegere a diabetului și a modului în care acesta afectează sănătatea. S-a stabilit, de exemplu, că persoanele cu diabet din categoria 2 au un risc mai mare de a dezvolta probleme de vedere (retinopatii) comparativ cu persoanele încadrate în alte categorii. Iar cei din categoria 3 prezintă cresc crescut de apariție a bolilor de rinichi.
Aceste rezultate sunt importante, pentru că diagnosticarea diabetului nu se poate limita doar la cele 3 categorii tradiționale. De exemplu, unele persoane în vîrstă care au dobîndit diabet tîrziu, e posibil să nu aibă diabet de tip 2, ci diabet autoimun latent.
Însă diagnosticarea și managemntul diabetului nu se vor schimba peste noapte. Sunt necesare cercetări suplimentare, care să stabilească dacă cele cinci noi categorii sunt aplicabile și în cazul persoanele din afara Scandinaviei.
Studiul a fost realizat de cercetători de la universitățile suedeze din Lund, Uppsala și Gothenburg și de cercetători ai Vaasa Health Centre și ai universității din Helsinki, Finlanda. Finanțarea necesară acestui studiu a fost asigurată de: Consiliul Suedez al Cercetării, de Consiliul European de Cercetare, Vinnova, Academia Finlandeză, Fundația Novo Nordisk, Spitalul Universitar Scania, Fundația Sigrid Jusélius, Întreprinderea Comună 2 pentru Inițiativă în Inovație Medicală a Uniunii Europene, Spitalul Vaasa, Fundația pentru Inimă Jakobstadsnejden, Fundația de Cercetare Folkhälsan, Fundația Ollqvist și Fundația Suedeză pentru Cercetare Strategică.
